|

NEWS

share-architects.com
2
Jun

Practici și recomandări ale experților în infrastructură medicală în cadrul conferinței de la București

Conferința specialiștilor în proiectarea spitalelor, inițiată de SHARE Architects, a reunit la București la începutul acestei săptămâni peste 150 de specialiști din domeniul proiectării de infrastructură medicală atât din România, cât și din Franța, Turcia, Cipru și Italia. Fiind printre cele mai importante evenimente care vizează domeniul medical românesc și de peste hotare, au participat la conferință arhitecți, ingineri de instalații, ingineri de structuri, consultanți medicali și de tehnică medicală, cât și consultanți MEP și directori de spitale cu scopul de a dezbate teme de interes actual din domeniul sănătaţii și de a oferi soluții concrete prin prezentarea studiilor de caz despre spitale din România, dar și din Europa. Conferința s-a desfășurat în anul 2022 pe data de 30 mai.

În cadrul evenimentului de la București s-au abordat proiecte naționale și internaționale de anvergură din domeniul medical, studiile de caz fiind prezentate de echipe mixte de arhitecți, ingineri și consultanți medicali. În atenția profesioniștilor invitați au fost proiectele a două Spitale Regionale de Urgență: din Cluj și Iași, Noul Spital Județean de Urgență Focșani și Spitalul Județean Călărași, Spitalul Mama și Copilul din cadrul Spitalului Județean Constanța, Institutul Regional De Medicină Cardiovasculară Iași, Centrul Integrat de Transplant de la Cluj, Extindere a secției de Urologie a Spitalului Clinic Județean Mureș.

În fața publicului specializat s-au făcut prezentări generale ale acestor obiective de investiții din țară, dar și despre situația existentă a fiecărui proiect în parte din punctul de vedere al implementării, fiind prezentate și date tehnice ori elemente specifice din proiect. Pe seama acestor indicatori s-au purtat discuții pentru identificarea eventualelor probleme care ar putea sta la baza implementării proiectelor vizate, fiind propuse în același timp și câteva soluții aferente. De pe plan internațional au fost prezentate de către Architecture Studio Franța două spitale din Paris; două spitale prezentate de Altieri Italia, din Salorno și Istanbul. Totodată, spitalul cu cea mai mare structură cu bază izolată din lume, 1 milion de metri pătrați și care dispune de peste 2.000 de izolatori seismici, respectiv Başakşehir Pine și Sakura City Hospital, a fost prezentat în echipă mixtă: arhitectură – structură – instalații de către Yazgan Design Architecture, Rönesans Holding și Okutan Engineering.

Contextul pandemic, cât și războiul din Ucraina au generat o serie de dezbateri dedicate în cadrul ediției de anul acesta, teme precum: “Arhitectura de urgență în România: Primele spitale modulare. Ce am învățat după pandemie și după conflictul din Ucraina?”; “Construirea de noi spitale după pandemia de Covid-19” și “Provocările și schimbările aduse de evoluțiile de mediu, inclusiv pandemia de Covid-19, în proiectarea spitalelor”. De asemenea, s-au purtat discuții pe baza Normativului privind proiectarea și verificarea construcțiilor spitalicești și a instalațiilor aferente acestora (NP015 – 1997).

Franța a fost reprezentată la cel mai înalt nivel

În cadrul evenimentului organizat în România, unul dintre invitații speciali ai conferinței fiind prof. Didier Houssin, Președinte al AP-HP Internațional, cel mai mare centru spitalicesc universitar din Europa. Au mai participat: Arh. Giorgia Gunnella, Senior partner & technical director 3TI PROGETTI, Italia, Gabriel Georges Dumitrache – Expert internațional în domeniul arhitecturii de spitale în cadrul societăților franceze Conseil Sante și Sofrenco și al societății din România Innova-Integration SRL, Arh. Olivia Crișan -Tesseract Architecture, București, Arh. Silviu Popăescu, Fondator Popaescu & Co, București, Cristian Nicolae, Director Arhitect Studio CN, Arh. Șerban Țigănaș – co-fondator Dico&Tigănaș, Cluj – Napoca, Arh. Gabriela Tânjală – TDD Concept Studio, Iași, Dr. Alexandru Coman, Medic epidemiolog Institutul Inimii ”Niculae Stăncoiu” Cluj-Napoca, Arh. Dragoș Bocan – Atelier CAAD SRL Timișoara, Ing. Ioan Silviu Doboși – Director General Dosetimpex, Timișoara, Ing. Marco Smiderle – Project Manager Studio Altieri, Italia, Arh. Mariano Efron – partner Architecture-Studio, Franța, Arh. Angela Kovacs, Președinte OAR Mureș, Ing. Zsolt Gogolak, Director SC Multinvest SRL, Arh. Raluca Soaita, fondatorTesseract Architecture, București, Arh. Christos Christodoulou. SIMPRAXIS Architects, Cipru, ing. Mehmet Okutan – Owner of Okutan Engineering, arh. Kerem Yazgan – Yazgan Design Architecture, ing. Serdar Binzet – engineering group president Rönesans Holding, dr.arh.Ionut Anton, ing. Mihnea Sandu.

Profesor universitar de chirurgie și fost șef al departamentului de chirurgie digestivă al spitalului Cochin din cadrul AP-HP International (1998-2003), prof. Didier Houssin este unul dintre invitații care au vorbit pe larg la București despre importanța abordării unei noi strategii atunci când vorbim despre edificarea unei clădiri spitalicești, după ce pandemia provocată de coronavirus a pus o presiune fără precedent asupra spitalelor din întreaga lume. Acesta a prezentat tema “Construirea de noi spitale după pandemia de Covid-19”.

Prof. Houssin este consilier pentru securitate sanitară la OMS din anul 2011 și, în această calitate, a prezidat comitetul de evaluare a rolului Regulamentului sanitar internațional în epidemia de virus Ebola din Africa de Vest în 2014, dar și comitetul de urgență privind epidemia de coronavirus din 2020. De precizat faptul că spitalul AP-HP International este cunoscut în întreaga lume, având o suprafață totală construită de 3.700.000 m². Recunoscut ca cel mai mare centru spitalicesc universitar din Europa tocmai datorită dimensiunii impresionante, cele 39 de spitale ale sale primesc anual peste 8 milioane de pacienți: pentru consultații, urgențe, spitalizări programate sau spitalizări la domiciliu.

Prin prisma experienței sale, prof. Houssin a prezentat în cadrul Conferinței specialiștilor în proiectarea spitalelor câteva direcții principale atunci când se are în vedere un proiect de construcție major precum ridicarea unui spital. Astfel, plecând de la concepție și proiectare, echipamente și instrumente medicale, profesioniștii din domeniul sănătății, organizarea și guvernanța și până la siguranța și umanitatea spitalelor, președintele AP-HP International a conturat în fața participanților un cadru complex pentru proiectarea și funcționarea optimă a spitalelor.

Din perspectiva prof. Houssin, principalele lecții pentru concepție și proiectare sunt:
  • Cercetarea preliminară și evaluarea riscurilor (inclusiv transmiterea agenților patogeni și evaluarea beneficiilor dezvoltării unei structuri flexibile), cu implicarea părților interesate, sunt esențiale înainte de a elabora proiectul spitalului;
  • Flexibilitatea (inclusiv în ceea ce privește infrastructura, echipamentele și utilizarea) este esențială pentru a face față pandemiilor și crizelor viitoare;
  • Transparența cu limitările tehnice ale unui spațiu proiectat;
  • Compartimentarea camerei de urgență (ER) ar putea fi utilă pentru a separa pacienții infectați de ceilalți, dar nu ar trebui să conducă la izolarea ER;
  • Designul unui spital are un efect asupra sănătății mintale a personalului și a pacienților (structurile luminoase și spațiile verzi sunt completări esențiale);
  • Fluxurile unidirecționale pot fi prioritizate, în ceea ce privește strategiile de reducere a transmiterii agenților patogeni, în timpul sau chiar înainte de faza de proiectare a spitalului.

Principalele lecții pentru echipamente și instrumente medicale:
  • Achiziționarea, stocarea, amplasarea și distribuirea echipamentelor de protecție personală (PPE), precum și strategiile de reducere a transmiterii agenților patogeni trebuie planificate în timpul sau chiar înainte de faza de proiectare a spitalului;
  • Trebuie asigurate alimentarea și distribuția oxigenului. Întotdeauna se recomandă să existe butelii de rezervă în unitățile medicale;
  • Instrumentele de sănătate digitală și de e-sănătate ar trebui să fie valorificate pentru a reduce numărul de internări și vizite inutile în spital și pentru a sprijini personalul spitalicesc;
  • Dezvoltarea programelor de secvențiere genetică ar trebui să includă definiții clare ale obiectivelor și limitărilor, identificarea și implicarea principalelor părți interesate, considerații etice și strategii de atenuare a riscurilor, disponibilitatea și angajarea de personal cu înaltă calificare și măsuri de control al calității.

Principalele lecții privind profesioniștii din domeniul sănătății, organizarea și guvernanța:
  • Adaptarea alocării sarcinilor pe baza seturilor de competențe și a nevoilor;
  • Furnizarea de sprijin pentru sănătatea mintală a personalului medical, pentru a evita epuizarea și a asigura furnizarea de asistență medicală eficientă și adecvată;
  • Planurile de urgență sunt utile pentru mobilizarea resurselor în departamentele care se confruntă cu presiuni și care au nevoie de sprijin în caz de criză;
  • Atunci când capacitățile nu pot fi optimizate și resursele nu pot fi redistribuite, transferul pacienților către alte instituții medicale necesită protocoale de transfer elaborate în prealabil;
  • Parteneriatele public-privat pot fi esențiale pentru funcționarea eficientă a instituțiilor de sănătate. Statul poate juca un rol important în încurajarea și reglementarea acestor parteneriate;
  • Spitalele joacă un rol esențial în colectarea de date referitoare la epidemii, pentru a monitoriza evoluția acestora și pentru a evalua eficiența politicilor.

Principalele lecții pentru siguranța și umanitatea spitalelor :
  • Siguranța pacienților ar trebui să fie prioritară. Acest lucru se realizează prin adoptarea de planuri de urgență, separarea fluxurilor, punerea în aplicare a abordărilor de adaptabilitate, precum și prin asigurarea faptului că resursele sunt disponibile și distribuite în funcție de necesități și că personalul medical este protejat din punct de vedere psihic și fizic;
  • Bunăstarea psihică a pacientului ar trebui, de asemenea, să fie abordată prin sprijinul familiei;
  • În cazul în care prezența sa fizică nu este posibilă, ar trebui elaborate strategii care să faciliteze contactul cu familiile;
  • În caz de deces, trupurile ar trebui tratate cu demnitate și respect, permițând familiilor să își practice credințele, să își vadă persoana iubită și să efectueze ritualuri, dacă doresc, dacă este necesar prin adaptarea strategiilor de gestionare a trupurilor din spital la criză.

 

Conferința specialiștilor în proiectarea spitalelor este parte a seriei SHARE Talks – Experts’meetings, inițiată de SHARE Architects în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România și Asociația Inginerilor de Instalații din România.

Fiecare panel de prezentări este urmat în cadrul acestor conferințe de o largă sesiune “Ask an Expert”, parte a SHARE Talk – Expert’s Meeting, destinat dialogului între experți din sală și de pe scenă. Înregistrarea conferinței este disponibilă pe platforma digitală https://learn.share-architects.com/.