[14 aprilie 2021] 15 specialiști în infrastructura medicală au deschis seria de dezbateri cu tema “Arhitectura Spitalelor”

SHARE Architects a inițiat, la începutul lunii aprilie, o serie de dezbateri privind proiectarea spitalelor din România. Întâlnirea din 8 aprilie a reunit în jurul mesei rotunde, virtuale, specialiști cu experiență pentru a răspunde întrebării: Reabilităm sau construim clădiri noi?

Astfel, pe parcursul a două ore de discuții, arhitecți, ingineri, proiectanți și reprezentanți ai Ministerului Sănătății au punctat principalele aspecte critice întâlnite în procesele de proiectare:
Lipsa unei strategii naționale, a masterplanurilor pentru spitale, atât la nivel regional dar și local, absența unui ghid de design care să promoveze bunele practici de proiectare dar și lipsa unor referințe oficiale în materie de costuri au fost aspecte generale menționate de aproape toți invitații.

Flexibilitate la nivel de capacitate, uz, reconfigurare spațială și sistem constructiv, surse de finanțare pentru infrastructura spitalicească și planurile Ministerului Sănătății, umanizarea spitalelor și abordarea spitalului ca o extensie a căminului – o variabilă în procesul de vindecare al pacientului, clasificarea spitalelor, tehnologii care să îmbunătățească munca sau confortul principalilor utilizatori: personalul medical, pacient și familiile pacienților, atențía pentru componentele invizibile ale siguranței și securității în spital: ventilație, surse de apă, surse de curent – sunt doar câteva din aspectele discutate.

Următoarea dezbatere va avea loc pe data de 13 mai, la ora 16.00 și va fi transmisă pe platforma de conținut digital personalizat a SHARE Architects: learn.share-architects.com.

Transcrieri, parțiale, ale intervențiilor invitaților.

Adela Lile, arhitect, consilier personal al ministrului sănătății a punctat principalele surse de finanțare ale infrastructurii de sănătate:

✅ “Componenta de sănătate, din cadrul mecanismului de redresare și reziliență, este structurată pe 4 piloni mari: acces la asistență medicală prespitalicească, siguranța pacientului, reforma sistemului sanitar și a resurselor umane, digitalizarea sistemului de sănătate. Pilonul doi, siguranță pacientului, vizează și investiițile în infrastructura spitalicească, cu alocare financiară preconizată, la momentul acesta, de 2,6 miliarde de euro. Acești bani vor fi alocați reabilitării, modernizării, extinderii spitalelor existente, cât și construcțiilor de noi spitale în vederea relocării din construcțiile existente, care nu mai pot fi conformate normelor actuale. ”

✅ “Recent, Ministerul Sănătății împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au lansat apelul de proiecte pentru investițiile în reabilitarea instalațiilor electrice, a celor de fluide medicale și în sisteme de detecție și alarmare a incendiilor; aici vorbim de o sumă de 50 milioane de euro din bani europeni, iar apelul este deschis, până la sfârșitul acestui an, pentru spitalele din subordinea autorităților publice centrale, locale și alte autorități care au spitale în subordine. ”

✅ “Pentru prima dată, sănătatea va avea programul național dedicat, Program Operațional Sănătate, pe care intenționam să îl restructurăm în lunile viitoare față de prima sa variantă, tocmai din prisma faptului că am mutat o parte din reformele și investițiile prevăzute anterior în program în PNRR.”

Cristina Gafton, Directorul Direcției de monitorizare și implementare spitale regionale a declarat, în cadrul dezbaterii SHARE Talk – Arhitectură spitalelor, din 8 aprilie, că Ministerul Sănătății dorește înființarea “Agenției naționale pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate”. Aceasta va avea, pe lângă implementarea celor trei spitale regionale – Iași, Cluj, Craiova și a altora care vor fi într-un flux de proiecte pentru care se va dezvolta o metodologie de calificare și selecție, funcțiuni de reglementare a managementului facilităților medicale, cât și funcțiuni, momentan în stadiul de discuție, specifice unui organism intermediar pentru Programul Operațional Sănătate.

Andreea Tănase, consilier al Ordinului Arhitecților din România privind concursurile de arhitectură pentru spitale, a punctat trei teme majore cu care s-a confruntat de-a lungul timpului, pregătind documentațiile de concurs:

✅ Lipsa unor strategii – pornind de la nivel național, până la nivel regional sau chiar local.
“Cred că joncțiunea între strategie și proiectul nou se face în momentul redactării temei de proiectare, iar un subiect care merită adus în discuție, inclusiv către autoritățile contractante, cred că este maniera în care gândești un spital nou și structura lui funcțională. Pentru că altfel, pur și simplu creăm o cutie nouă pentru o formă care nu mai este neapărat adaptată dorințelor și necesităților actuale.”

✅ Nevoia de a actualiza normativele, inclusiv de a crea niște ghiduri de design.
“Tot timpul ni se solicită să punem la dispoziție normativele și să oferim informații despre cât de bine sunt sau nu sunt sincronizate cu standardele internaționale, respectiv dacă putem să acceptăm practici internaționale”

✅ Dificultatea de a face estimări de costuri.
„Pentru că în România, în ultimul timp, nu s-au mai construit spitale publice, s-au făcut doar investiții private și investiții private țintite spre anumite tipuri de funcțiuni sau patologii, în momentul în care abordezi un spital care aduce împreună mai multe funcțiuni, este destul de greu să ai niște referințe relativ oficiale de costuri.”

Șerban Țigănaș, cofondator DICO si ȚIGĂNAȘ birou de proiectare, în dezbaterea SHARE TALK – Arhitectura Spitalelor din 8 aprilie:

✅ “Discutăm despre spitalul centrat pe pacient, dar pacientul cel mai important despre care s-a discutat, fără să i se pronunțe numele astăzi, este sistemul de sănătate din România. Ăsta trebuie salvat, este în stare critică, este pe aparate, are mai multe comorbidități și este extrem, extrem de bolnav, sper să scape.”

✅ “Nu cred că spitalele trebuie dărâmate, dar cred că trebuie construite altele.”

✅ “Dacă există sisteme de certificare pentru clădiri verzi, există sisteme care clasifică unitățile de hotelărie pe stele, de ce nu ar exista un ranking adevărat și pentru spitale. Vreau să știu, ca și cetățean, și să fac presiune pe adminstrația publică locală: de ce avem un spital de 2 stele? Aș vrea să am un spital de 7 stele, așa cum merităm.”

Jenică Craiu, arhitect Pineaq Spania, fondator cra-de studio

✅ „Cum știm cu toții, arhitectura se află într-o continuă evoluție datorită progresului în medicină, progres caracterizat prin tehnologii și proceduri noi, echipamente medicale performante. Infrastructura spitalului trebuie să fie una flexibilă, capabilă de a se adapta ușor la noile schimbări, fie de structură medicală a spitalului, fie de tehnologie medicală. Spitalele suferă schimbări constante, mai ales acum, modificări care se resimt la nivel de costuri, procese de construcție și specializarea cadrelor medicale. Un spital nou trebuie să fie prioritar pentru cei trei utilizatori: personalul medical, client și familile pacienților cărora de multe ori nu li se acordă o atenție importantă.”

✅ ”Reacția fizică la criză s-a resimțit prin lipsa de flexibilitate a acestor structuri. Prin cuvântul flexibilitate mă refer la metoda de adaptare la împrejurări, iar aici m-am gândit la 4 variabile: schimbul de capacitate, adaptarea de uz, reconfigurarea spațială și sistemul constructiv. Acestea sunt cele 4 puncte care mi se par interesante pentru a înțelege ce înseamnă un spital al viitorului și metodologia de lucru.”

Christian Tanascaux, Atelierul de Arhitectură Christian Tanascaux (AACT)

✅ ”Am făcut în total 4 spitale în România și în Franța 20, pe lângă alte construcții, în total 40 clădiri diverse. Ca să poți să faci un spital primul lucru trebuie să suferi foarte mult și foarte mulți ani. Îți trebuie în jur de 10 ani ca să poți să te aproprii de ele foarte mult, să înțelegi cum funcționează și de ce, ca după aia să încerci să inventezi un nou tip de spital care să se lipească cu evoluția tehnologiei în spitale. Poate cel mai complex proiect peste care am dat în viață mea de arhitect este spitalul.”

✅ ”Mă bucur că în România a început perioada în care se vor face spitale. Tehhnologia de concepție a spitalelor a evoluat destul de mult, foarte mult aș putea spune, deci arhitecții români nu au decât să facă spitale bune, nu mai trebuie să treacă prin încercări nereușite.”

✅ ”Doctorii nu au un conceptul general, ei văd colțișorul unde lucrează ei. Trebuie ținut cont de ce zic doctorii, dar tot arhitectul trebuie să facă spitalul. M-aș bucura ca tinerii arhitecții să capete experiență și să facă spitale cât mai moderne și cât mai funcționale.”

Andreea Strugaru, Fondator KADRA

✅ „Am convingerea fermă că doar punând în comun un ghid cu informații acumulate de la specialiști, arhitecți, constructori, finanțatori, autorități, putem debloca situația asta care devine urgentă pentru siguranța noastră.
Ne dorim să participim activ la scăderea riscului epidemiologic și avem soluții pentru asta, la creșterea calității vieții pacienților despre care se vorbește frumos, la creșterea confortului personalului medical în spitale și la organizarea eficientă a traficului – experiența spitalului începe din parcare. Ne dorim să fim consultanți, când ne pricepem, mai ales la căile de circulație, începând de la parcare, zona de transfer, coridoare, laboratoare etc.’’

KADRA este singura companie din România care oferă soluții tehnice integrate de inginerie și management al căilor de access.

Mihaela Gușă, Building Market Segment Manager Europe Operations Schneider Electric

✅ Vreau să vă spun care este filozofia companiei noastre la nivel global, pe care eu o transpun identic și în România, nu dintr-un spirit corporatist, ci pentru că realmente cred fiecare cuvânt. Filozofia Schneider Electric este așa: „Să servim fiecare cadru medical extraordinar, în fiecare zi, și să contribuim la construirea de spitale reziliente, orientate către om, hipereficiente și sustenabile”. Fiecare din aceste cuvinte adună în spatele lor o serie de soluții ce pot fi implementate. Aceste soluții trebuie prevăzute încă din stadiul de implementare. Un studiu de fezabilitate nu poate fi făcut foarte sumar, pentru că pe baza acestor studii se face bugetarea. Dacă studiul de fezabilitate nu prezintă soluțiile, va fi foarte greu să se facă o bugetare. Mai avem constrângerea faptului că proiectele se elaborează acum și se execută peste 2-3-5 ani, cum este cazul multor proiecte pe care le găsim în faza de licitație. Tehnologia a evoluat foarte mult, dar noi nu putem aplica încă aceste soluții chiar dacă le propunem. Este o lipsa legislativă care împiedică asimilarea în momentul execuției a celor mai top soluții care au apărut până la momentul respectiv. Ce mai credem, și cu ce putem noi să contribuim în calitate de furnizori de soluții, de consultant pe zona de instalații electrice, putem să promovăm : soluții robuste și redundante în alimentarea cu energie electrică, soluții care să reducă riscurile dintr-un spital, soluții de creștere a siguranței în spitale prin reducerea riscurilor, de exemplu, de incendiu. Nu în ultimul rând, foarte important este să ne gândim la personalul medical al spitalului, cum face el față mai ușor să fie eficient, proactiv, să găsească repede zona cu defect, să dea drumul la funcționarea spitalului.’’

Raluca Șoaită, Fondator Tesseract Architecture

✅ „M-am gândit să vă povestesc despre design-ul participativ, despre echipa multidisciplinară pe care o avem și despre umanizarea spitalelor. De cele mai multe ori încercăm să implicăm cât mai mult personalul medical în proiectare, ceea ce înseamnă că întâlnirile cu ei și discuțiile lungi în care noi ne pregătim cu un chestionar, ne fac să înțelegem mai bine nevoia – o nevoie care nu este neapărat exprimată în standarde. În ceea ce privește echipa multidisciplinară, eu spun de foarte multe ori că, în sine, nu este vorba doar despre elementul tehnic și funcțional al spitalului. Cu siguranță, este foarte important, și aici vine experiența noastră a arhitecților specializați în acest domeniu. Ca și șef de proiect, noi trebuie să coordonăm aceste proiecte și să înțelegem toate laturile, dar în același timp, pentru că avem o latura socială și emoțională care trebuie să fie prezentă, adăugăm în echipă și alți experți – antropologi, sociologi. În ceea ce privește umanizarea, ideea este că nu este foarte greu să vezi aceste spații într-o notă optimistă, iar nu cu costuri foarte mari, poți să vii în ajutorul pacientului pentru a nu se simți ca la spital. Știm foarte bine, ne este frică de spital, spațiul este unul al durerii și ideea este cum putem să proiectăm astfel încât să trimitem către alte idei și să susținem pacientul în vindecare.”

Redin Abduraman, OM Birou de arhitectură

“Despre ce se poate face, ce nu se poate face, dacă putem reabilita sau nu spitalele existente, cred că: în primul rând, ar trebui să existe un coordonator din partea ministerului sănătății care să ne spună cât de mari să fie aceste facilități – această dimensiune ar trebui să pornească de la nevoi. După care, ar începe partea de ‘’Space Program’’ în care se fac planuri funcționale și o strategie cu puncte clar definite – fie vorba de reabilitare sau de construcție a unui spital, toate ar trebui să pornească de la o strategie transmisă de către Ministerul Sănătății sau factorii decidenți. În rest, sunt lucruri tehnice ce vor fi rezolvate. Avem nevoie de un masterplan la nivel național și unul la nivelul fiecărui spital.”

Matei Săndulescu, Fondator Agenția de proiectare ARCO

“Masterplan-ul, nu doar la nivel regional, este important. Mai există și o mulțime de spitale județene de urgență la care se suprapun mai multe investiții; trebuie întocmit un masterplan pentru fiecare. Apoi, revizuirea MP15 din 1997 ar trebui să țină cont de tot ce au însemnat ordinele Ministerului Sănătății și, în plus, m-am lovit de multe ori de problema revizuirii normativului P118 și interpretările în domeniu diferite, pornind și de la arhitect și de la verificator. Mai departe, s-a pus problema studiului de fezabilitate. HG907 are și o fază care se numește studiu de prefezabilitate -„doar atunci când este necesar”. Dacă studiu de fezabilitate este atât de stufos, se pot transmite anumite probleme către o fază de prefezabilitate. Nu știu dacă este bine sau nu să existe iar indici de cost, poate că ar fi un ajutor la studiul de prefezabilitate, dar trebuie să se bazeze și pe niște proiecte reale.”

Istvan Besenyeai, Director dezvoltare spitale – UTI Facility Managemement

✅ „Reabilităm sau construim clădiri noi? Cred că tema principală este să vedem condițiile în care ne aflăm – modificările climatice aduc provocări asupra clădirilor existente sau noi. Chit că vorbim de oricare dintre acestea, trebuie să vedem cum asigurăm echitabilitatea acestora la serviciile de sănătate și aici mă refer la persoane cu dizabilități.”

✅ „Un alt aspect important este siguranța și sănătatea personalui medical. Această perioadă de criză pandemică ne-a arătat expunerile personalului medical și problemele pe care trebuie să le rezolve în spațiile existente și, oarecum, ne dau niște indicații despre cum ar trebui să arate spitalele viitorului sau ce ar trebui reabilitat. De asemenea, partea ce înseamnă servicii medicale se duce, din ce în ce mai mult, spre virtualizare. Inteligența artificială și robotica primesc pondere mai mare, la fel și medicina de precizie și medicina bazată pe genomul uman. Toate acestea trebuie să le luăm în considerare; încă suntem departe până vom reuși să construim spitalele sau să le reabilităm, dar această realitate începe să fie prezentă.”

✅ „Trebuie avut în vedere că siguranța și securitatea în spital se compun dintr-un element vizibil – cele care asigură distanțarea fizică – și cele invizibile – ventilație, surse de apă, surse de curent, suprafețe care rezistă la contaminare. De aici, factorii decidenți trebuie să învețe să le vadă pe toate acestea, să înțeleagă că spitalul nu înseamnă doar suprafețele prin care ne plimbăm, ci foarte mulți metri pătrați de suprafețe tehnice cu densitate enormă de instalații etc. care coexistă pentru un spital funcțional.”

Gheorghe Pop, arhitect Asix Design

„Trebuie să abordez problema infrastructurii medicale într-o manieră mai pesimistă. Radiografia structurii existente ne arată că nu există suportul unei proiectări conforme, nu avem o strategie națională, una regională și nici una locală. Timing-ul elaborării strategiei naționale consider că este unul foarte lung și nu aduce la nimic pentru că, între timp, se schimbă principiile, se schimbă modalitatea de îngrijire a pacientului, apar distorsiuni la nivelul social, la nivelul statisticilor dinamice și în felul ăsta strategia va fi redundantă când va fi publicată. Nu avem o bază de proiecte, nu există ghiduri de arhitectură în România pentru a nu se face greșeli în proiectarea spațiilor medicale sau a spațiilor puternic medicalizate. Nu mai vorbesc că nu avem finanțări, nu uitați că finanțările de exploatare sunt foarte mari la nivel de spitale. Facem niște spitale foarte frumoase și apoi constatăm că nu avem resurse ca să le exploatăm. Nu avem specialiști în tehnică medicală. Cine îi pregătește? Cum se va acoperi această lacună? În ceea ce privește spitalele existente, nu există decât două variante: demolarea sau refuncționarea lor în cadrul unei funcțiuni sociale, dar și aceasta este supusă riscului, pentru că toate spitatele existente sunt pline de infecții, deci singură varianta ar fi demolarea în etape – ele nu pot fi oprite brusc, va trebui o paralelă între construcție și demolare și eliberarea acestor terenuri care sunt în condiții relativ bune. Consiliile locale nu au terenuri disponibilie, iar cele care sunt, sunt în afara circulației populației. În rest sunt probleme tehnice de care m-am lovit: problema de personal necalibrată la cerințele publicului, subfinanțarea investițiilor, abia am scăpat de acele standarde de cost care ne-au impus multe compromisuri de calitate. Nu se discută nimic despre reducerea riscului la cutremure – toate țările care sunt în zona de risc au ghiduri speciale pentru spitale pentru reducerea riscului, iar la noi nu există așa ceva, arhitecții fac ceea ce cred, dar poate nu tot. Viziunea globală, masterplan-urile nu există, abia acum managerii de spitale constată cu stupoare că toate investițiile pe care le-au făcut în funcție de finanțare, nu se închid. La un moment dat, aceste funcțiuni nu se mai leagă, circuitele sunt bulversate, personalul aleargă peste tot pierzând timp prețios. Din păcate, aceasta este realitatea din ziua de astăzi.”

Gabriela Tânjală, Fondator TDD Concept Studio

„Cel mai important lucru pe care l-am învățat este că vindecarea este un proces complex care are la baza bunăstarea pacientului. De la primele întâlniri cu doctorul până la recuperare, un spital este cea mai critică destinație unde are loc tratamentul și se extinde căminul. Acesta trebui să fie un loc plin de confort și siguranță, spațiul devenind un factor activ în gradul de vindecare a pacientului, din interior spre exterior. Cum ar fi ca un spital să integreze natura și lumina naturală în construire? Avem nevoie de spitale noi și de expertiza celor care au construit deja și așa vom reuși să dezvoltăm infrastructură necesară.”

Evenimentul SHARE Talk Arhitectura spitalelor a fost organizat cu sprijinul companiei KADRA, singura companie din România care oferă soluții tehnice integrate de inginerie și management al căilor de access și SCHNEIDER ELECTRIC și EcoStruxure™ pentru sectorul medical, soluția IoT, digitală, concepută special pentru spitale, cu rolul de a crește siguranța, satisfacția pacienților și eficiența operațională.

A doua sesiune a dezbaterii SHARE TALK: Arhitectura spitalelor va fi transmisă pe 13 mai, in direct și exclusiv, pe platforma de conținut digital a SHARE Architects – learn.share-architects.com. Costul taxei de înregistrare este 30 de euro. Membrii comunității SHARE, beneficiază de o taxă redusă la 20 de euro.Codul de reducere poate fi obținut de pe spațiul virtual al platformei membership.share-architects.

Despre SHARE TALKS – seria de pre-evenimente ale SHARE Bucharest 2021

SHARE Architects și Ordinul Arhitecților din România anunță cea de a 29-a ediție a Forumului Internațional de Arhitectură și Inginerie – SHARE Bucharest 2021 în data de 4 noiembrie, la București.
În preambulul celui mai amplu forum de arhitectură și inginerie al toamnei, invităm specialiști și beneficiari la o serie de mese rotunde virtuale pe teme specializate.Dezbaterile SHARE Talk sunt întâlniri de networking și de business și pregătesc conferințele tematice din cadrul forumului.
Solicitările de informații privind participare la evenimente, în calitate de speakeri sau parteneri, se pot transmite la adresa share@abplusevents.com.

Despre SHARE

Forumul SHARE a devenit în ultimii 20 de ani o rețea esențială de networking pentru profesioniștii din industria construcțiilor și arhitecturii din Europa Centrală și de Sud Est. Forumurile creează o platformă eficientă de cunoaștere și de înțelegere a diversității fenomenului arhitectural contemporan. În prezent, evenimentele SHARE au loc în Albania, Bulgaria, Bosnia & Herzegovina, Cyprus, The Czech Republic, Greece, Hungary, North Macedonia, Poland, Slovakia, Slovenia, Serbia, România, iar Comunitatea SHARE cuprinde peste 50.000 de membri din întreaga lume.