Expo HUB OAR București | SHARE Architects prezintă expoziția ‘’IMAGINARIUM’’
IMAGINARIUM este prima expoziție de artă propusă de SHARE Architects cu scopul de a explora sinergiile artistice și potențialul de colaborare dintre artiștii invitați și arhitecți, privind proiecte personalizate de arhitectură și design interior.
Artiști invitați: Vladlen Babcinețchi (sculptor), Ramona Biciușcă (artist vizual), Cornelia Brustureanu (artist vizual), Daniela Făiniș (artist ceramist), Florin Magda (sculptor), Dan Marincovici (designer), Firekultur (artist vizual)
Evenimentul de deschidere a expoziției are loc marți, 12 aprilie, începând cu ora 19:00,
la Expo HUB OAR (str. Sf. Constantin .nr 32 , Sector 1).
În preambulul expoziției de la sediul OAR București, cei șapte autori sunt invitați în cadrul forumului SHARE Interiors care se va desfășura marți, 12 aprilie, între 9.00 și 18.00, la Radisson Blu Hotel, pentru o serie de întâlniri și discuții cu arhitecții și designerii prezenți.
Alături de sculptorul Vladlen Babcinețchi, consultant artistic al SHARE Architects și curator al expoziției, am pus bazele primului nucleu de artiști români care au potențialul de a dezvolta proiecte personalizate, pentru arhitectură și design interior, cu o varietate de materiale: piatră, lemn, bronz, metal sudat, sticlă, ceramică, porțelan, textile. Deschidem astfel o nouă direcție de promovare națională și internațională a colaborărilor între artiști vizuali și arhitecți.
*despre
SHARE Architects este, de peste 25 de ani, o rețea esențială de networking pentru profesioniștii din arhitectură și design, din Europa Centrală și de Sud Est. În prezent, evenimentele SHARE au loc în 16 țări din această regiune, iar comunitatea SHARE cuprinde peste 50.000 de membri.
*în expoziție
Sculptorul Vladlen Babcinetchi surprinde peisajul artistic contemporan prin tenacitatea cu care abordează teme universale, aduse în lumină prin intermediul unui limbaj unic, puternic înrădăcinat în zbuciumul locurilor natale. Vladlen Babcinetchi experimentează tehnici noi și limbaje proprii, prezentate publicului în expozitii din Iași, Chișinău, București, Lisabona. Autor a numeroase lucrări de for public, prezente în instituții din România, Rep. Moldova și Rusia, se remarcă drept un bun portretist, creațiile sale fiind apreciate pentru expresivitate și vibrație proprie.
Energia cu care abordează lucrările monumentale , fac din acest domeniu principala vocație a artistului. Monumente precum cel al lui Ștefan cel Mare din Tomești, cât și cel al poetului Ovidiu din orașul cu același nume, etalează calitățile sale de componist și creator de spații atemporale, încărcate de simbol.
Ramona Biciușcă este artist vizual și ceramist cu o pregătire universitară complexă. Studiile superioare le-a făcut în România și Spania. Din 2019 a început o serie de proiecte colaborative cu galeria May din Paris. Atelierul său este o călătorie în care totul devine mirare și descoperire. Prin tot ce imaginează, artista vorbește despre plin și gol iar pe un alt palier al discursului său stilistic cercetează structurile microscopice din natură, transpuse în compoziții de factură monumentală (parietală). Radiolarii și coralii sunt interpretați și exploatați vizual prin aglomerări și succesiuni de elemente, într-o serie de expresii estetice de calitate, o adevărată bucurie de curiozități seducătoare.
Captivată de structură, formă și culoare, Cornelia Brustureanu a căutat să modeleze lucrările sale de artă textilă la diferite scări, de la mici lucrări țesute sau brodate manual până la instalații de fibre sculpturale. De-a lungul timpului, a abordat diverse tehnici – de cusătură, împachetare, țesut, împletire – explorând toate aceste limbaje diferite ale firelor. Lucrările sculpturale și tridimensionale realizate din materii prime textile – lână, ață sintetică, in, cânepă – sunt construite riguros prin împachetare și învelirea în fire a unui miez tare sau moale, rezultând o arta textilă sculpturală care încorporează culori distinctive, materiale diverse și narațiuni personale.
Calitatea senzuală, tactilă, din lucrările sale, decizia de a lucra cu materialul textil, asociat în mod tradițional cu un meșteșug mai degrabă decât cu „marea artă”, reflectă încercările sale asumate de a depăși limitele materiei, având în vedere bogăția extremă și actualitatea continuă a filonului tradițional. Din 1996 trăiește și lucrează în Iași.
Criticul si istoricul de arta Pavel Șușară caracterizează arta Danielei Făiniş astfel:
‘’Daniela Făiniş nu face nici grafică, nici sculptură şi nici pictură sau, dimpotrivă, le face pe toate trei în acelaşi timp, şi ceva tapiserie pe deasupra, dar le face dintr-o persepectivă şi dintr-un unghi stilistic care nu sînt decît ale decorativelor.
Imaginaţia Danielei Făiniş, atît cea narativă cît şi cea plastică, este absolut prodigioasă şi perfect coerentă în expresie, în limbaj şi în forma finită. In afara oricărei agresivităţi şi total eliberată de obsesiile traumatizante ale cotidianului, arta sa este puternică şi copleşitoare prin ea însăşi; prin consecvenţa gîndirii, prin claritatea proiectului, prin cunoaşterea impecabilă a materialului şi a tehnicii şi, mai ales, prin imponderabila care le uneşte pe toate şi pe care privitorul are libertatea să o numească după cum crede el de cuviinţă.’’
Florin Magda transpune în metal elemente și teme care îi pun întrebări și care așteaptă răspunsuri. Sursele lucrărilor sale provin în mare parte din viața cotidiană.
Dan Marincovici explorează tehnicile de prelucrare ale sticlei prin obiecte decorative și instalații de artă. În demersul său creativ a lucrat cu materiale ca lemnul și metalul, realizând corpuri de iluminat. A fost laureat cu Premiul de Excelență al UNARTE pentru secția Ceramică Sticlă Metal.
Daniel Pop, fondator al grupului artistic Firekultur (2016), este designer, specializat în mobilier și instalații ambientale din ceramică. În compozițiile sale de factură monumentală artistul pariază pe simplitatea geometrică și pe un spectacol cromatic captivant. Instalațiile obiectuale și de mobiler capată o expresie sculpturală masivă, brutalistă iar glazurile vulcanice, rugoase, folosite ca rezultat al cercetării din ultimii 10 ani, îmbracă formele dându-le o expresie originală.