[26 mai 2021] Forum de dezbatere pentru specialiștii în proiectarea spitalelor pe platforma SHARE Architects Community

SHARE Architects a lansat la începutul anului o serie de dezbateri privind aspectele specifice ale fondului construit de spitale din România, coagulând o comunitate a specialiștilor români preocupați de creșterea standardelor de proiectare și construcție în domeniu.

Totodată, platforma membership.share-architects.com a deschis un forum de discuții unde sunt invitați arhitecții și inginerii preocupați de această temă. Inregistrarea în comunitate nu presupune taxă de membru.

Dezbaterea SHARE TALK pe tema Arhitectura spitalelor din 13 mai a adăugat noi perspective și a animat discuțiile în rândul specialiștilor asupra subiectului: Ce facem cu fondul construit de spitale? Construim, demolăm, reabilităm? Ce facem cu resursele deja existente de spitale?

La masa rotundă au participat: Vlad Roșca (Buildings Channel Manager ABB Romania), Gabriel Dumitrache (Conseil Sante/Sofreco), Lucian Pârvulescu (Archipar), Șerban Țigănaș (Fondator Dico&Țigănaș), Redin Abduraman (OM Birou de arhitectură), Gheorghe Pop (ASIX Design), Andreea Strugaru (Kadra), Raluca Șoaită (Tesseract Architecture), Cristina Gafton (Director al Direcției Monitorizare Implementare Spitale Regionale Ministerul Sănătății), Mihaela Gușă (Building Market Segment Manager Europe Operations Schneider Electric), Gabriela Tânjală( TDD Concept Studio), Florin Mindirigiu (SHARE Architects) și Emil Ivănescu (președinte OAR), în calitate de moderator.

Inregistrarea dezbaterii poate fi urmărită pe platforma de conținut digital learn.share-architects.com.

Câteva opinii exprimate în cadrul dezbaterii:

Lucian Pârvulescu

“Prin anii 2001-2002, am lucrat la un concurs de arhitectură pentru un spital în urma căruia s-a ajuns la concluzia că este mai bine să se demoleze o clădire de spital, o clădire cu 10 etaje, și să se construiască un spital nou. In general, structurile vechi, nu mai pot fi adaptate la cerințele actuale ale spitalelor pentru că ele s-au modificat, au intervenit funcțiuni noi. Aș putea spune chiar că mărimea pacienților a crescut, din acest motiv se studiază ca paturile de spital să nu mai fie de 2 m, ci de 2m10, lățimea ușilor să fie mai mare etc. Spitalele vechi n-au decât să fie adaptate parțial pentru a corespunde necesităților și structurilor noi de spitale. La noi, spitale vechi înseamnă spitale construite prin anii 1970, deci a trecut jumătate de secol.”

Gabriel Dumitrache

“ În cultura franceză direcția este complexă. Nu cred că există soluția totală de a dărâma sau construi. Este în funcție de calitatea clădirii, de numărul anilor în care și-a desfășurat activitatea…Lucrul cel mai important este că tehnologia medicală avansează enorm, iar arhitectura trebuie să urmărească această tehnologie medicală. Nu arhitectura e în față, ci tehnologia. În funcție de tehnologia medicală, clădirile trebuie să evolueze. Ca să faci să evolueze o clădire veche la noua tehnologie, te costă mult mai mult și cu rezultate care nu dau satisfacție din toate punctele de vedere: nici estetic, nici funcțional, nici sanitar.”

Gheorghe Pop

“Problema este clară. Problema pe care vreau să o ridic este unde construim. Avem un specific pe care trebuie să-l exploatăm. Avem 37 spitale identice construite în anii 1970-1980. Reconstruirea lor secvențială ar fi o soluție de luat în considerare, având în vedere că amplasamentele sunt bune ca și accesibilitate a pacienților, ca și resurse utilitare. E de gândit. Plus că o proiectare pentru transformarea acestor spitale poate să fie modulară. Ele fiind identice, se poate face economie la proiectare și execuție. Prefabricarea e o soluție, construirea secvențială e o soluție pentru a nu opri activitatea în totalitate. Toate încercările de relocare în locații provizorii nu sunt viabile. În acest moment există un program de reconstrucție a spitalului universitar din Zurich. Această reconstrucție merge exact pe acest principiu – de a construi o clădire nouă care la finalul programului este demolată, în care să se reintroducă funcțiunile vitale, iar mai apoi, bucată cu bucată, dar lăsând partea veche de monument, de a construi de la zero, inclusiv legăturile cu transportul în comun etc. Este un exemplu bun, se întinde pe 9 ani.”

Andreea Tănase

“Aș mai adaugă tema spitalelor pavilionare, spitale construite în a doua jumătate a sec. XIX, încă funcționale. Tendința a fost de a se face investiții în clădirile existente pentru a încerca să fie aduse la un standard actual, încercare care funcționează și nu prea. Un subiect care merită discutat la o scară mai largă este măsura în care acele clădiri, parte a unui ansamblu istoric, pot fi reconvertite, pot să aducă anumite beneficii materiale care mai apoi să fie folosite pentru mutarea funcțiunii medicale într-o altă zonă și într-un cadru mai adecvat. Atât clădirile, cât și terenurile, au o valoare foarte mare și pot avea un impact major fiind situate central. Din punct de vedere urbanistic, pot să aibă un impact puternic asupra modului în care funcționează orașul. Păstrarea funcțiunilor medicale în acest tip de clădire și încercarea constanța de a reconverti este o abordare care nu poate să aibă foarte mult succes.”

Raluca Șoaită

“Am studiat sistemul american și este clar că ei fac o analiză în detaliu a factorilor care pot influența decizia. Sunt situații în care spitalele sunt foarte învechite și, orice am face, costurile de execuție pentru renovare pot să fie mult mai mari decât ale unei clădiri noi. Noi avem un exemplu recent – în spitalul de la Sibiu am făcut o evaluare între cele două scenarii, cea a construcției în nou, și cea a reabilitării. Deși avem un spațiu funcțional, costurile sunt mult mai mari de renovare a clădirii existente. Cred că este foarte important că avem și acest mecanism, studiul de fezabilitate. Dacă am analiza cum trebuie și am realiza o analiză corectă, atunci poate rezultă de acolo răspunsul la întrebare.”

Cadrul dezbaterii a fost asigurat cu sprijinul companiei ABB Romania.

ABB România (abb.com/abb.ro) reprezintă o forţă pe piaţa românească de echipamente energetice si de automatizări. Datorită structurii sale orientate spre client, compania se află in contact permanent cu nevoile clienţilor săi, permiţând acces rapid şi usor la gama completă de produse, soluţii şi servicii oferită
de ABB, în domeniile Electrificare, Robotică și Automatizări, Acționări Electrice și Automatizare de Proces.