Vlad Gaivoronschi – un reper al arhitecturii contemporane din România

Premiul SHARE OPERA OMNIA acordat lui Vlad Gaivoronschi a fost înmânat în cadrul unei ceremonii speciale desfășurate la SHARE Romania 2025.

La ediția din 2025 a SHARE Romania Forum, eveniment care reunește anual arhitecți și lideri ai profesiei din întreaga regiune, momentul acordării premiului SHARE OPERA OMNIA Award arhitectului Vlad Gaivoronschi a captat atenția întregii săli. Distincția, acordată rar și rezervată personalităților care au influențat decisiv arhitectura prin opere, idei și generozitate intelectuală, recunoaște rolul pe care Gaivoronschi l-a avut și continuă să îl sa îl aiba în formarea și inspirația generațiilor de arhitecți.

Ceremonia a fost completată de prezentarea Laudatio-ului semnat de Dr. arh. Șerban Țigănaș, președintele SHARE Architects. Textul său a adus în prim-plan nu doar complexitatea și coerența operei lui Vlad Gaivoronschi, ci și portretul unui arhitect care a privit constant dincolo de forme, a pus întrebări esențiale și a contribuit la definirea identității arhitecturii românești contemporane.

O incursiune în opera, gândirea și moștenirea arhitectului Vlad Gaivoronschi

Discurs Laudatio de Dr. arh. Șerban Țigănaș

Este un arhitect reper pentru arhitectura contemporană din România. Da, Vlad Gaivoronschi este un reper. Felul în care el vede, înțelege, explică și practică arhitectura trebuie predat în școli. La fel de interesant este modul în care ne spune ce nu trebuie să fie arhitectura. Vlad Gaivoronschi și-a construit cu minuție și trudă o înțelepciune intelectuală despre lume și arhitectură în lume,
experimentând și împingând mereu limitele acestei arte și spunând răspicat: „arhitectura trebuie să fie întotdeauna mai mult decât…” Această construcție este fundată prin mentori și prieteni, prin ceea ce el însuși numește „oameni cărora le sunt dator”. Este unul dintre cele mai importante mesaje pe care ni le oferă tot timpul: marile adevăruri nu plutesc liber în spațiu și timp. Ele sunt descoperite, demonstrate și transmise de oameni de la care, dacă avem șansa să îi întâlnim, putem să obținem materia primă pentru noi înșine. Pentru Vlad Gaivoronschi aceștia sunt: Ștefan Iojică, Hans Fackelmann, Victor Gioncu, Ștefan Bertalan, Șerban Sturdza, Florin Colpacci, Ioan Andreescu, Alexandru Beldiman, Mihail Caffe, Ana Maria Zahariade, Albert Dubler. 

Și-a început călătoria ca antisinguratic căutător prin grupul de studii și concursuri despre care ne vorbește pe larg în interviul din „Arhitectura de hârtie” a colegului meu Alexandru Sabău. S-a conectat cu avangardele universale ale epocii, sărind astfel peste zidurile dictaturii comuniste insuficient de înalte pentru cei ca el. Tadao Ando, James Stirling, Oswald Mathias Ungers, Leon și Rob Krier, dar și Ridley Scott, John Mclaughlin, Jan Garbarek sau Pat Metheney. Mai apoi, la începuturile lumii noi de după revoluție, în dialoguri cu Dan Hăulică, Coriolan Babeți, Teodor Baconschi.

Pentru Vald Gaivoronschi aceste interacțiuni sunt fundamentale și trebuie să învățăm că doar așa se poate construi solid. Vlad Gaivoronschi desenează gândind dincolo de formă.
Opera Omnia este compusă pentru el din mai multe arii pe care le slujește consecvent.
Arhitectura se împarte în două capitole de similară importanță: cea imaginată și cea realizată. Ele sunt bineînțeles conectate, alimentându-se reciproc. Proiectele de concurs, arhitecturile imaginate ale avangardei căutătoare îl apropie mai mult de Ștefan Bertalan, maestrul vizionar al grupului Sigma, pe când cele realizate îl aduc lângă Hans Fackelmann și Victor Gioncu, care au stăpânit tectonica, un
atribut pe care îl putem urmări în toate proiectele construite. Arhitectura sa este când domestică, a spațiului intim, personal și unic, când publică și tranzitorie, stabilind legături în spațiu și dincolo de spațiu și mai ales realizând în orice ocazie un suport pentru o sinteză a artelor, care nu trebuie să lipsescă din arhitectură, așa cum ne spune. De la amenajările speciale ale primelor spații interioare care s-au trezit după anii 90, la locuințe familiale, primele hoteluri inserate în contextele
de cartier timișorean cu caracter, apoi la piețe și biserici, pentru ca și mai apoi, prin creșterea scării și magnitudinii intervențiilor, arhitectura sa să devină una regeneratoare, întregitoare, de ansamblu. Nu a uitat niciodată să se întoarcă la tentativa de a concentra un întreg univers într-o casă. Menționăm locuințele colective din Sânnicolau Mare și Timișoara, magazinele Pandora, Gold Tim și agenția Romtelecom, casele Sere, Bistriceanu, Cioc, Ionescu, Posa, Bran, A.B., Casa artelor și Casa cu lumini colorate și casa Harmonia, pentru seniori, biserica și piața Badea Cârțan, hotelurile Perla, Reghina și Savoy, birourile Trident, City Business Centre și The Office, ultiumul din Cluj-Napoca, locuințele de la ISHO și cel mai recent uimitoarea British International School. Nominalizările și premiile
pentru cele realizate sunt la fel de multe, punctând fiecare moment și perioadă din cariera de arhitect.

Lumea ideilor sale este împărțită generos cu noi ceilalți prin scrieri atente care privesc în jur, înainte dar și înapoi, mărturisind constante ale naturii arhitecturii și mai ales, transmițând întotdeauna mesaje către ceilalți. „Viziuni, afecte și alte aspecte”, „Între stereotomie și textilă”, „Matricile spațiului tradițional”, „Identitate și alteritate în spațiul urban”, cu Ioan Andreescu și monografia
„Discursurile postmoderne ale arhitecturii” sunt câteva texte și cărți pe care ni le-a oferit. Alături de acestea, în serviciul școlii timișorene de arhitectură și în serviciul profesiei, cum ne spune chiar el, a scris și coordonat „Proiect 5060” și „Școala timișoreană de arhitectură la vârsta de 50 de ani” și seria de ghiduri „Exercitarea profesiei de arhitect”, oferite de Ordinul Arhitecților din România
pentru clienții arhitecților, stagiari și toți cei interesați. Unul dintre cele mai importante texte, deși sintetice și concise, a rezultat din colaborarea cu fostul președinte UIA Albert Dubler, în cadrul grupului Professional Practice Commission, în care Vlad Gaivoronschi este un pilon central, dedicat Valorii arhitecturii. Acest text trebuie predat la școlile de arhitectură. Eu fac asta.

Teoria arhitecturii, Poetica spațiului, Exercitarea profesiei de arhitect, proiectele atelierelor de arhitectură și proiectele de diplomă sunt cele mai importante amprente pe care arhitectul profesor le are asupra școlii timișorene. La acestea se adaugă activitatea dedicată comunității arhitecților, locală, națională și internațională, prin președinția OAR Timiș, vicepreședinția OAR și contribuția la UIA prin PPC.
Aici cuvintele sunt fără îndoială prea puține. În și mai puține cuvinte aș spune despre arhitectul Vlad Gaivoronschi că este un muzician al arhitecturii care ne transmite compunând sau interpretând partituri clasice un credo: „trebuie să facem mai mult decât clădiri”. Trebuie. Iar dacă mă întrebați ce fel de muzician, aș răspunde fără ezitare, de jazz. Este acest filon cultural care nu are cum să dispară ci doar să se dezvolte, asimilând tradiții, reinterpretându-le, inovând și mai ales dialogând în forme unice, de jam session.

În final citez din Designing the Profile of the Future Architect, pe care am editat-o împreună cu Eusebia Mindirigiu și Andreea Robu-Movilă în cadrul SHARE Architects. Este din Credomanifestul lui Vlad Gaivoronschi, unul dintre cei 100 de arhitecți ai planetei pe care i-am întrebat despre arhitectură, arhitecți și viitor: „arta arhitecturii merge mult dincolo de tehnologie, clădiri verzi, economie, siguranță, sănătate, confort, imagini fotogenice sau certitudini parametrice… dacă
materialitatea îmbrățișează timpul și oferă spații pentru memorie și dacă limbajul rafinat al luminii și umbrei este acolo, muzica este și ea acolo. Arhitectura contemporană trebuie să fie în consonanță cu muzica de astăzi.”

Dragă Vlad, am scris acest laudatio cu muzică în fundal.

Șerban Țigănaș, președinte SHARE Architects, București, 11.11.2025

Personalități românești distinse anterior cu SHARE OPERA OMNIA Award

Premiul SHARE OPERA OMNIA a mai fost acordat, de-a lungul anilor, unor arhitecți români cu contribuții majore în cultura profesională:

• Alexandru Beldiman
• Gheorghe Hereș
• Nicolae Țaric
• Adrian Zerva

Lista completă a laureaților și detalii despre această distincție pot fi consultate pe pagina oficială a programului: SHARE OPERA OMNIA Awards – https://share-architects.com/share-architects-omnia-awards/